“Nu vă temeți de Covid! Nu l lăsați să vă conducă viața!” Sunt primele îndemnuri adresate de președintele, Donald Trump, națiunii americane, după ce el însuși a dat piept cu inamicul public numărul 1. Aceste cuvinte au generat un val de speculații. Președintele Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosy, a lansat procedura de evaluare a stării de sănătate a presedintelui, făcând referire la afectarea discernământului.
Campania electorală și efectele sociale ale epidemiei perturbă grav comunicarea. Donald Trump a evidențiat o problemă de profunzime, pe care cei mai mulți nu au înțeles o sau se fac a nu o înțelege. Există două perspective, diametral opuse, de a aborda coronavirusul. Ele se referă și la atitudinea invidului, dar și la abordarea gestionării epidemiei de către autorități. Poți reacționa din dorința de a trăi sau din frica de a muri. Nu este deloc același lucru. Este nevoie ca omul să găsească un sens în propria viață și să dorească să îl urmeze. Și atunci găsește soluții de a și adapta viața la pericol, de a se feri și a continua să trăiască, să facă lucruri, să acționeze, să și vadă de ceea ce contează. La polul opus, lasă totul și fuge cât mai departe de boală. Suspendă munca, școala, alegerile, căsătoriile pentru că nu poate petrece etc.
Teama de boală este un sentiment adânc înrădăcinat în lumea civilizată de industria farmaceutică. E greu de controlat și suntem predispuși să alegem varianta a doua și să întram într un fel de hibernare socială, fără orizont. Președintele SUA a deschis cutia acestui mecanism psihologic de profunzime, a făcut un exercițiu de empatie și a arătat că primul tip de abordare este cel câștigător. Apoi i a asigurat pe oameni că medicina va învinge virusul și autoritățile vor reda siguranța cetățenilor. O lecție de politică simplă, dar eficientă, din care autoritățile de la București au ce învăța.
Rolul unui lider politic este de a reda oamenilor încrederea si de a lua deciziile majore. Nu de a răspunde la telefoanele la care nu răspund funcționarii, cum sunt consiliați responsabilii din România. Sfătuiți chiar, nu știm de cine, dar în niciun caz din prostie, să vină chiar ei cu previziuni catastrofice. Există acest tip de consultanță politică pe piața românească de a face previziuni cât mai negre, astfel încât situația gri să fie prezentată drept o reușită a decidenților. Efectul pervers este pasivitatea oamenilor, sentimentul neputinței personale și acomodarea cu un declin lent, dar sigur. Același mecanism al fricii, al spaimei sociale.
Campania de peste Ocean în tabăra republicanilor schimbă paradigma de mobilizare socială. După luni de spaime și interdicții, se adresează unei nevoi aspiraționale. Nu e doar o bătălie politică, e și un model de relaționare umană și conducere. Nu mai e mult și vom afla unde suntem. Cărei variante ii vor da oamenii câștig de cauză. Până atunci doar putem constata că politica a devenit o bătălie pe viață și pe moarte!
Sursa: Realitatea Din PSD
