România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene! Victor Negrescu trage un semnal de alarmă

Documentul prezentat de președinția irlandeză prevede un buget total de aproximativ 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din 2025. Scopul propunerii este găsirea unui compromis între statele membre în cadrul negocierilor pentru noul cadru financiar multianual.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat că miza este uriașă și că aceste modificări ar putea avea consecințe importante pentru România. Potrivit europarlamentarului, fondurile europene nu sunt doar cifre negociate la Bruxelles, ci bani de care depind investițiile realizate în comunitățile locale.

Negrescu a subliniat că aproximativ șase din zece investiții publice realizate în România de la aderarea la Uniunea Europeană au beneficiat de finanțare europeană. În opinia sa, autoritățile române trebuie să își apere interesele în negocieri pentru a evita diminuarea sprijinului destinat dezvoltării țării.

Impactul asupra agriculturii și educației

Una dintre principalele preocupări exprimate de Victor Negrescu privește finanțarea agriculturii. În noul proiect, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 de euro la 90 de euro, comparativ cu propunerea Comisiei Europene.

Această diferență de 40 de euro reprezintă o diminuare de aproape 31% a pragului respectiv. Negrescu a precizat că această modificare nu înseamnă automat că fiecare fermier român va pierde 40 de euro pentru fiecare hectar cultivat, valoarea efectivă a subvențiilor depinzând de regulile finale și de alocările negociate.

Europarlamentarul consideră însă că schimbarea ar putea accentua diferențele dintre sprijinul acordat agricultorilor din diferite state membre. România trebuie să solicite condiții echitabile pentru fermierii săi și să insiste asupra apropierii nivelului subvențiilor agricole din Uniunea Europeană, a mai spus Negrescu.

De asemenea, acesta pledează pentru păstrarea unei finanțări distincte și protejate pentru dezvoltarea rurală, astfel încât fondurile destinate satelor să nu concureze cu alte priorități europene.

Reducerea propusă ar putea afecta și programele dedicate educației și mobilității tinerilor. Finanțarea programului Erasmus+ ar urma să fie cu 1,66 miliarde de euro mai mică decât suma prevăzută în proiectul Comisiei Europene.

Față de poziția Parlamentului European, care solicitase un buget mai ambițios pentru acest program, noua propunere ar fi cu peste opt miliarde de euro mai mică. O finanțare mai redusă ar putea limita posibilitățile de extindere a programului, deși impactul concret asupra beneficiarilor români va putea fi evaluat numai după stabilirea bugetului final.

Stadiul negocierilor

Propunerea Irlandei reprezintă o etapă a negocierilor, nu o decizie definitivă. Statele membre au poziții diferite privind dimensiunea viitorului buget european: unele guverne solicită limitarea cheltuielilor, în timp ce altele, inclusiv România, insistă asupra protejării fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională.

Parlamentul European a exprimat opoziție față de reducerea bugetului și a cerut resurse suplimentare pentru finanțarea priorităților Uniunii. Eurodeputații au propus inclusiv noi surse de venituri europene, precum taxe aplicate anumitor activități digitale, jocurilor de noroc online și tranzacțiilor cu criptoactive.

Pentru adoptarea cadrului financiar multianual este necesar acordul unanim al statelor membre în Consiliu, precum și aprobarea Parlamentului European. În acest context, Victor Negrescu avertizează că România trebuie să participe activ la negocieri și să susțină finanțarea proiectelor de infrastructură, a serviciilor publice, a agriculturii și a dezvoltării locale.