Greenpeace România a lansat raportul „O resursă nefolosită — Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România“, care analizează datele oferite de primării din 11 orașe ale României privind potențialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de către Andrei Ilaș, membru fondator al Comunității de Energie, la solicitarea și cu aportul Greenpeace.

Orașul Tulcea are un potențial extraordinar de a-și produce propria energie curată. Din datele furnizate de primărie, în urma solicitării Greenpeace România, am evaluat că:

Acoperișurile clădirilor deținute de primărie însumează o suprafață de 30.234 mp.

Pe acoperișurile clădirilor publice pot fi instalate capacități fotovoltaice de 4 MW, deși doar 2 MW ar satisface nevoia actuală de electricitate.  

Adică, acoperișurile verzi pot produce 4.231 MWh, deși ar fi nevoie de numai 2.053 MWh pentru a satisface nevoia locală. Cu toate acestea, puține lucruri au fost făcute pentru a susține această direcție.

Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziție energetică, efectele căreia vor reprezenta o cotitură istorică de proporții majore. Renunțarea la dependența de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creșterea facturilor la energie (care adâncește sărăcia energetică) și necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esențiale ale contextului care va crea lumea de mâine.

REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziție verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă și în care diversificarea surselor de producție să primeze. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiș, cu ajutorul cărora să-și producă propria energie electrică.

Anticipând inițiativa UE, Greenpeace a vrut să afle în ce stadiu se află utilizarea acoperișurilor clădirilor publice din România pentru producția de energie curată și regenerabilă. În consecință, a solicitat accesul la datele publice deținute de 22 de primării din marile orașe. Rezultatul nu a fost surprinzător: potențialul fotovoltaic al clădirilor publice administrate de acestea este foarte mare, însă dorința de a-l exploata și, implicit, de a răspunde solicitărilor Greenpeace, e limitată. 

Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România:

  • Suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe: peste 1 milion mp

  • Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual

  • 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local

  • Costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 EURO/MW.

Articolul precedentOmul care l-a împroprietărit pe Cîțu, răsplătit cu funcții. Secretarul general al Guvernului: Totul este ILEGAL
Articolul următorFestival de muzică la Pata Rât – groapa de gunoi a Clujului