De la jumătatea lunii august, lacul Iezer Călăraşi este un deşert lipsit de viaţă, iar, dacă situaţia nu este remediată rapid, biodiversitatea de aici va fi afectată iremediabil. Societatea Ornitologică Română (SOR) fae un  apel către instituţiile responsabile să găsească urgent soluţii prin care regimul hidrologic al lacului Iezer Călăraşi să fie restabilit în cel mai scurt timp,

Localizat ȋn vecinătatea Dunării şi pe marele drum de migraţie estic, lacul Iezer Călărași este unul dintre locurile preferate ale păsărilor pentru popas în drumul lor spre locurile de iernare. În total, 32 de specii protejate ȋn Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc ȋn timpul migraţiei ȋn Iezerul Călăraşi.

“Un total de 32 de specii protejate în Europa, majoritatea acvatice, cuibăresc, au cartier de iernare sau se odihnesc în timpul migraţiei în Iezerul Călăraşi. Datorită biodiversităţii sale, Iezerul Călăraşi a fost declarat arie naturală protejată şi “zonă umedă de importanţă internaţională” de către Convenţia Ramsar. Cauza principală a secării lacului Iezer Călăraşi este un stăvilar defect, amplasat între lacul Gălăţui şi canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi”, se arată în comunicatul SOR.

Ornitologul Emil Todorov consideră că stăvilarul defect nu este singura problemă care a dus la secarea lacului de la jumătatea lunii august.

“De-a lungul timpului, pe canalul care alimentează lacul Iezer Călăraşi au fost făcute multe treceri, unele ilegale, folosite de fermierii şi crescătorii de animale din zona Iezerului. Aceste treceri, majoritatea tuburi de beton, s-au transformat în tot atâtea obstacole de-a lungul canalului şi au afectat din ce în ce mai mult debitul de apă cu care era alimentat lacul Iezer Călăraşi.

Lacul Iezer Călăraşi se numără printre cele mai importante locuri de iernare pentru gâştele cu gât roşu, cele mai periclitate gâşte din lume, iar acestea vor sosi în mai puţin de două luni din lunga lor călătorie începută în ţinuturile arctice. Pe lângă gâşte, au de suferit şi ambele specii de pelicani care cuibăresc în România, pelicanul creţ si cel comun. Înainte de secare, lacul era situl favorit de hrănire pentru pelicanii care veneau din colonia de pe lacul Srebarna, situat pe malul bulgăresc al Dunării, în apropiere de Călăraşi. Mii de păsări din alte zeci de specii au de suferit din cauza dispariţiei lacului, mai ales că secarea s-a produs în timpul migraţiei de toamnă şi speciile aflate în migraţie au pierdut un loc crucial de odihnă şi hrănire. Acestea sunt doar o parte din consecinţe, întrucât dispariţia lacului va avea efecte profunde nu doar asupra naturii, ci şi asupra comunităţilor din zonă.

Dezastrul ecologic din Călărași vine ân contextul în care un alt lac din județul Constanța,  Lacul Nuntași din comuna Istria,  a secat complet, din cauza secetei din ultima perioadã dar și a opturării canalelor de legătură cu alte lacuri. Pe  locul unde ar trebui să fie un lac cu apă sărată, acum este un deșert în adevăratul sens al cuvântului.

Citiți și Lacul Nuntași transformat în deșert

 

Sursa: Realitatea de Calarasi

Articolul precedentBani de la stat pentru producătorii agricoli. Sumele ajung la 20.000 de euro
Articolul următorO pasăre dispărută în secolul trecut din România, găsită în vestul țării, a ajuns în Târgu Mureș