Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în dosarul senatorului PSD Cristian Marciu. El este acuzat de abuz în serviciu pentru că a menținut în funcție un senator declarat incompatibil de instanță.

Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri care i-ar viza pe Călin Popescu Tăriceanu şi pe Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu. Ancheta vizează modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului.

Tăriceanu este vizat de această anchetă deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.

Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au încheiat urmărirea penală și au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate, a doi inculpați, senatori în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, prev. de art. 258 alin. 1 C. pen. (primul inculpat), respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C. pen. și a complicității la comiterea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, prev. de art. 48 alin. 1 C. pen. rap. la art. 258 alin. 1 C. pen. (al doilea inculpat).
 
Din probele administrate a rezultat faptul că, deși potrivit  art. 25 alin. 2 din Legea  nr. 176/2010,  primul inculpat se afla în stare de incompatibilitate cu funcția de senator (avea interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă și irevocabilă decizia  Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului României. În această calitate a îndeplinit acte care implică exercițiul autorității de stat, a participat la ședințele Senatului, a făcut parte din comisii permanente și speciale ale Senatului, a avut inițiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări și interpelări etc.).
Față de cel de al doilea inculpat, s-a reținut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului României, prin neîndeplinirea  actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor) și nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcția de senator poziția următoare.
 
De asemenea, prin neîndeplinirea obligațiilor legale sus-menționate, l-a ajutat pe primul inculpat să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exercițiul autorității de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate. Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.