În lupta cu răspândirea noului coronavirus, România trebuie să se poată baza pe toate forțele existente. În cazul de față, și sistemul medical privat. Ideea posibilității rechiziționării unităților medicale private a fost exprimată de Secretarul de Stat, Raed Arafat, încă din data de 10 martie, într-o dezbatere la Parlament. “Şi mai e un plan, o posibilitate – la un moment dat ajungerea la o situaţie foarte critică – rechiziţionarea unor entităţi care să trateze pacienţii pentru noi. (…) Aici vorbim de rechiziţionare de entităţi chiar private – permite legislaţia – şi folosirea acestor entităţi în scopul public până la finalizarea situaţiei crizei”, a precizat Arafat.
Apoi, s-a așternut tăcerea. Situația a devenit critică și Ministerul Sănătății a rămas fără titular. Suntem deja în faza a doua a situației de criză instituite prin decret prezidențial – de la recomandări s-a trecut la nivelul de restricții. Însă nimeni nu ia nicio măsură de pregătire în eventualitatea prăbușirii sistemului medical de stat. Spitalele intră în carantină sau se închid. In astfel de circumstanțe, unde vor fi tratați pacienții infectați? Nota bene: încă nu am atins vârful îmbolnăvirilor, ca să ne culcăm pe o ureche sau să stăm așa de liniștiti, că am scăpat ușor!
În Spania, furnizorii de servicii medicale private sunt la dispoziția Guvernului, care poate rechiziționa spitale, clinici și materiale precum măști medicale și teste pentru Covid-19. De asemenea, orice companie care are stocuri de materiale de protecție sau poate fabrica așa ceva are 48 de ore la dispoziție pentru a anunța autoritățile.
În România, nu este nevoie de o nouă Ordonanță Militară sau de instituirea vreunui cadru legislativ. Conform Legii 132/1997, proprietarii sau deținătorii legali ai unor bunuri ce pot fi incluse în categoriile enumerate în Decretul Președintelui României pot fi obligați în baza unui ordin să predea, cu caracter temporar, bunurile rechiziționate prevăzute în ordin autorităților competente. Fac referire aici la unitățile medicale private.
Măsura rechiziției se poate dovedi a fi necesară pentru depășirea momentului dificil pe care inclusiv România îl traversează, însă în același timp trebuie ca măsurile luate să fie unele proporționale, care să aibă în vedere și interesul privat al celor vizați și oferirea unor despăgubiri care să acopere prejudiciul creat prin rechiziționare.
